Endocardita infectioasa la copii – Cauze, simptome si metode de tratament

ENDOCARDITA INFECTIOASA (EI)

  • infecție a endocardului si/sau valvelor cardiace
  • implica formarea de trombi/vegetatii care poate duce la deteriorarea tesutului
  • endocardiac si/sau valvular.
  • Rara la copil comparativ cu populația adulta.
  • Morbiditate și mortalitate crescuta.
  • Creșterea aparenta a incidentei; EI la copil reflecta imbunatatirea supravietuirii pacientilor cu afectiune cardio-vasculara, cat si a progreselor in terapia intensiva neonatala/pediatrica.

CAUZE DE ENDOCARDITA INFECTIOASA

Majoritatatea copiilor cu Endocardita infectioasa prezinta un factor de risc identificabil.

Endocardita infectioasa poate fi cauzata de microorganisme variate.

Cea mai frecventa cauza sunt speciile de streptococi si stafilococci:

  • Staphylococcus aureus  57%
  • Steptococi  viridans -20%.      
  • Staphylococci  Coagulase-negative -14%         
  • Streptococus  Grup A -3%
  • Streptococcus Grup B -2%

NN cu EI: Klebsiella pneumonie, Enterobacter species.

5-7% din pacienți cu EI au hemoculturi negative datorate:

  • tratament antibiotic recent
  • tehnici microbiologice inadecvate
  • agent patogen nonbacterian sau microorganism cu creștere redusa în vitro.

Endocardita fungica este rara-candida sp.

MANIFESTARI   CLINICE

 Tabloul clinic este variabil în funcție de:

  • Extinderea leziunii cardiace
  • Gradul de afectare al altor organe
  • Agentul patogen   
Endocardita infectioasa subacuta
  • Evoluție prelungita, febra moderata
  • Simptome nespecifice: fatigabilitate, artralgii, mialgii, scădere ponderata, toleranța redusa la efort, transpiratii profuze.
  • Agenți etiologici frecventi: Streptococi grup viridants, stafilococi coagulazo-negativi
Endocardita infectioasa acuta
  • Rapid progresiva,
  • Evoluție fulminanta,
  • Febra înaltă
  • Agenti etiologici: S.aureus

SIMPTOME SI SEMNE ASOCIATE

  • Febra, tahicardie
  • Suflu cardiac nou aparut sau modificat
  • Tahipnee și hipotensiune pana la IC
  • Glomerulonefrita acută poate apare prin mecanism mediat imun
  • Petele Roth, leziunile Jeneway, nodulii Osler( rar la copii)
  • Embolizare septica : infecți extracardiace (osteomielita, pneumonie)
  • Embolie cerebrala: convulsii, cefalee, AVC, alterarea constientei

La NN-semnele și simptomele sunt variabile și nespecifice: intoleranta gastrica, tahicardie, detresa respiratorie, hipotensiune, suflu cardiac nou/modificat, febra poate lipsi. Tabloul clinic similar cu septicemia/IC.

Diagnostic– Analize si investigatii

  • Anamneza amanuntita
  • Examen fizic
  • Analize de laborator – hemoleucograma, PCR, VSH, procalcitonina, ex urina
  • EKG: prelungirea intervalului PR sau bloc
  • Rg pulmonara este nespecifica
  • Hemoculturi: obligatoriu la toți pacienți (minim 3 hemoculturi intr-un interval de cateva ore- 2 zile)
  • Ecocardiografie (obligatorie în orice suspiciune de EI).

Criteriile DUKE modificate:

1.Criteri morfopatologice:

  • Leziunile: vegetatii/abcese intracardiace sau examen histopalologic SAU
  • Microorganisme: culturi sau histologic (vegetatii, abcese intracardiace)

2.Criterii clinice: majore/minore

Endocardita
DIAGNOSTIC SIGUR
  • 2 criterii majore
  • 1 criteriu major și 3 minore
  • 5 criterii clinice minore

TRATAMENT

Tratamentul endocarditeti infectioase trebuie initial promt.

Tratament medicamentos

EI acută: hemoculturile se vor obtine cât mai repede (3 hemoculturi la 30 minute interval), instituirea antibioterapiei empirice.

Alegerea terapiei empirice depinde de:  pacient antetratat cu antibiotice; daca este implicata o valva nativa/proteza valvulara.

EI precoce/tardiva. Cunoasterea conditiilor epidemiologice locale, în special rezistenta bacteriile la antibiotice, patogeni responsabil de culturii pozitive.

Alegerea antibioticului, dozajul si durata terapiei se face în funcție de agentul etiologic.

Tratament chirugical

Inlaturarea vegetatiei, drenarea abceselor.

PROFILAXIA ENDOCARDITEI

Indicatia profilaxiei bacteriene: la pacienti cu risc crescut care au fost supusi  procedurilor cu risc. Cei cu boli cardiace cianogene si purtatorii unor proteze valvulare au riscul cel mai ridicat.

Risc neglijabil: afectiuni /conditii cardiace in care profilaxia NU ESTE necesara:

  • DSA tip OS izolat, sau inchis fara utilizarea unui “patch”/petec
  • DSA,DSV si PCA rezolvate chirurgical, la peste 6 luni de la interventie si lipsa unor sechele/leziuni reziduale  (in cazul unui DSAsau PCA inchis prin cateterism , profilaxia se face inca 12 luni)
  • Prolapsul valvei mitrale fara regurgitare si fara modificari morfologice
  • Sufluri cardiace inocente
  • Boala Kawasaki in antecedente 
  • RAA in antecedente

Afectiuni cardiace cu cel mai mare risc de endocardita pentru care profilaxia este recomandata cand sunt efectuate interventii cu risc crescut:

  • Pacientii cu endocardita infectioasa in antecedente
  • Pacientii cu boli cardiace congenitale (BCC): BCC cianogene fara corectie chirurgicala, BCC reparate complet sau cu material protetic, fie prin operatie chirurgicala sau prin tehnici percutanate, pana la 6 luni de la interventie.

   !!! Profilaxia antibiotica nu mai este recomandata in alte boli valvulare sau boli cardiace congenitale: bicuspidia aortica, leziuni valvulare aortice sau mitrale dobandite (inclusiv PVM cu IM), CMH obstructiva.                

CONCLUZII SI RECOMANDARI

  • Limitarea profilaxiei la pacientii cu cel mai mare risc de EI supusi procedurilor stomatologice cu cel mai mare risc
  • Igiena orala adecvata, controale stolmatologice periodice
  • Masuri de asepsie in timpul manipularii cateterelor venoase centrale/proceduri invazive
  • Diagnosticul prompt, tratament imediat și recunoasterea complicatiilor sunt imperative pentru prognostic favorabil.

Bibiografie

1.Park’s Pediatrics  Cardiology For  Practitiones , 7th Edition  – Elsevier (Myung K. Park, Mehrdad Salamat 2020 )

2.Tratat de pediatrie – 2019 Florea Iordachescu

3. Infective Endocarditis in Childhood: 2015 Update – A Scientific Statement From the American Heart Association (Robert S. Baltimore, Michael Gewitz, Larry M. Baddour, Lee B. Beerman, Mary Anne Jackson, Peter B. Lockhart, Elfriede Pahl, Gordon E. Schutze, Stanford T. Shulman and Rodney Willoughby Jr and on behalf of the American Heart Association Rheumatic Fever, Endocarditis, and Kawasaki Disease Committee of the Council on Cardiovascular Disease in the Young and the Council on Cardiovascular and Stroke Nursing). Originally published 15 Sep 2015 Circulation. 2015

Acest site foloseste "cookies".Prin continuarea navigarii esti de acord cu utilizarea lor.