Vaccin BCG: conținut, acțiune, beneficii, efecte secundare

Vaccinarea BCG în România a început în anul 1948, principalul scop fiind prevenirea cazurilor grave de TBC la copilul mic.

Ce conţine vaccinul BCG?

Vaccinul BCG conţine tulpina Calmette Guerin de Mycobacterium Bovis viu atenuat (o tulpină slăbită), având o eficacitate între 0 şi 80%.

Pe lângă tulpina de virus viu atenuat, vaccinul conţine şi glicerină, asparagină, acid citric, potasiu, fosfat, sulfat de magneziu şi citrat de fier, amoniu. Prepararea finală include şi conţinutul de lactoză. Aceste ingrediente adăugate sunt în concentraţii foarte mici, urme din aceste substanţe, şi nu sunt responsabile pentru apariţia unor afecţiuni.

Există studii în desfăşurare pentru elaborarea unui vaccin ADN recombinat (fragmente foarte apropiate de ADN-ul nativ sau chiar microbacterii atenuate), însă rezultatele obţinute au fost inferioare celor obţinute cu vaccinul BCG.

Când se administrează vaccinul BCG?

Vaccinul BCG se administrează în primele 24 de ore de viaţă la nou-născuţii cu o greutate la naştere mai mare de 2500 g, iar la cei născuţi cu o greutate mai mică de 2500 g se administrează de la 47 de zile până la două luni.

O nouă doză de vaccin se administrează copiilor cu vârsta cuprinsă între 13 şi 14 ani (clasa a 8-a), dacă rezultatul testării prealabile la tuberculină este mai mic de 9 mm.

Vaccinul BCG se poate administra şi adulţilor cu vârsta între 16 şi 35 de ani care sunt expuşi riscului de tuberculoză, cum ar fi cei ce lucrează în domeniul sănătăţii, personalul veterinar sau lucrătorii de la abator.

Cum acţionează vaccinul BCG?

Deoarece tulpinile din vaccin sunt atenuate, declanşează sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva bacteriei care poate produce TBC, însă nu va determina apariţia acestei boli.

De asemenea, vaccinul oferă protecţie consecventă împotriva celor mai severe forme de tuberculoză, cum ar fi meningita la copii.

Beneficiile administrării vaccinului BCG

Scăderea mortalităţii în urma contractării bolilor infecţioase este rezultatul progreselor realizate în domeniul medical, prin descoperirea vaccinării ca mijloc de prevenţie primară a îmbolnăvirilor.

Un număr foarte mare de boli pot fi prevenite prin vaccinarea de rutină a copilului. Introducerea, în ultimii ani, pe scară largă, a schemelor de vaccinare şi, prin urmare, şi a vaccinului BCG, a dus la scăderea dramatică a cazurilor de îmbolnăvire şi deces în urma infectării.

Riscurile întârzierii sau a refuzului vaccinării

Datorită imunităţii de turmă, atât timp cât o mare majoritate a oamenilor este imunizată în orice populaţie, chiar şi minoritatea neimunizată va fi protejată. Cu atât de mulţi oameni protejaţi, o boală infecţioasă nu va avea niciodată şansa de a se manifesta şi de a se răspândi. Acest lucru este foarte important deoarece întotdeauna va exista o parte din populaţie (sugari, femei însărcinate, vârstnici şi persoane cu un sistem imunitar slăbit) căreia nu i se poate administra vaccinuri.

Dacă prea mulţi oameni nu se vaccinează, ei contribuie la un pericol colectiv, lăsând oportunităţi pentru ca virusurile şi bacteriile să se dezvolte şi să se răspândească.

Boli precum rujeola, variola, tusea convulsivă sau rubeola, pentru a numi doar câteva, obişnuiau să facă nenumărate victime printre copii, fiind deosebit de brutale. Astăzi, aceste afecţiuni pot fi prevenite complet, cu o simplă injecţie.

Nu trebuie să uităm câte decese şi câte boli au prevenit vaccinurile şi nici cum continuă să ne protejeze de formele potenţial devastatoare, motiv pentru care nu avem voie să întârziem sau să refuzăm vaccinurile.

Efecte secundare

Efectele secundare cele mai frecvent întâlnite sunt:

• apariţia unei papule mici, roşii, la locul injectării, de obicei în 10-14 zile;
• noduli în primele 7-21 de zile;
• adenita supurată (inflamarea ganglionilor limfatici);
• simptome asemănătoare gripei, timp de 24-48 de ore după vaccinare.

Mituri legate de vaccinul BCG

• Vaccinul poate determina autism

Lucrarea care a sugerat că vaccinurile pot determina apariţia autismului a fost complet discreditată din cauza unor erori procedurale grave, a conflictelor de interese financiare nedezvăluite şi a încălcărilor etice. Nu a fost evidenţiată nicio legatură între vreun vaccin şi probabilitatea de a dezvolta autism.

• Vaccinurile conţin substanţe toxice

Îngrijorarea cu privire la utilizarea formaldehidei, mercurului sau aluminiului în vaccinuri este nefondată, aceste substanţe fiind toxice pentru corpul uman în anumite niveluri, iar în vaccinuri sunt utilizate doar urme din aceste substanţe chimice. În realitate, formaldehida este produsă în rate mai mari de propriile noastre sisteme metabolice.

• Imunitatea naturală este mai bună decât imunitatea dobândită

Adevărul este că pericolele acestei abordări, de a contacta boala şi de a rezulta o imunitate pentru aceasta, depăşesc cu mult beneficiile relative. În cazul rujeolei, de exemplu, există 1 din 500 de şanse de deces, din cauza simptomelor dezvoltate, în timp ce numărul persoanelor care au avut reacţii alergice severe la un vaccin este mai mic de unul la un milion.

• Tuberculoza apare numai în cazul populaţiei cu un statut economic deficitar

Tuberculoza poate fi contractată de oricine. Cu toate acestea, anumite grupuri de populaţie, cum ar fi persoanele cu imunitate redusă, vârstnicii şi imigranţii, prezintă un risc mai mare de a dezvolta această boală. Membrii familiei şi alte persoane în contact cu aceştia au, de asemenea, un risc crescut de a contracta această afecţiune.

• Tuberculoza este o boală ereditară

Genetica nu joacă niciun rol în transmiterea şi dobândirea tuberculozei. Nu este ereditară, dar membrii aceleiaşi familii se pot infecta reciproc deoarece boala se transmite prin aer.

• Tuberculoza este cauzată de fumatul excesiv

Fumătorii sunt predispuşi să dezvolte boli respiratorii, însă tuberculoza este determinată de o bacterie. Deşi, poate, fumatul poate să faciliteze infectarea cu această bacterie, nu o va determina.

Bibliografie:

1. Guest. “Esentialul in Medicina de Familie 2016 – PDFCOFFEE.COM.” Pdfcoffee.com, PDFCOFFEE.COM, 2016, https://pdfcoffee.com
2. “BCG VACCINE (for PERCUTANEOUS USE).” Nih.gov, 2021, https://dailymed.nlm.nih.gov
3. Staff Writers. “Vaccine Myths Debunked | PublicHealth.org.” PublicHealth.org, publichealth.org, 7 June 2023, www.publichealth.org