Vărsături la copii: cauze, remedii și semnale de alarmă

Despre vărsăturile la copii

Vărsăturile la copii nu trebuie să-i sperie pe părinți, fiind, de cele mai multe ori, o simplă manifestare a unui disconfort. Alteori, totuşi, ele pot fi un semnal de alarmă pentru o problemă serioasă de sănătate. În ambele situații, important este ca părintele să-și păstreze calmul și să fie atent la toate semnele și semnalele pe care le dă copilul.

Vărsăturile la copii se întâlnesc frecvent. Orice copil, periodic, prezintă astfel de manifestări (golirea conținutului din stomac în mod necontrolat) și, în multe situații, ele trec, în scurt timp, de la sine.

Părintele trebuie să fie atent la frecvența vărsăturilor, intensitatea lor și cu ce alte simptome se asociază pentru a se putea stabili cauza care le-a provocat. Dacă sunt frecvente, se întind pe o perioadă mai mare de 12 ore și, mai ales, dacă sunt însoțite și de alte simptome, precum febră sau diaree, se recomandă ca părintele să contacteze imediat medicul pediatru sau să se prezinte cu copilul la camera de gardă.

Copiii de vârste mici nu pot descrie senzația de greață care însoțește vărsăturile, dar pot să indice dacă au dureri abdominale.

Indiferent ce cauzează vărsăturile, părintele trebuie să fie atent ca cel mic să nu se deshidrateze și, de aceea, trebuie să-i ofere lichide, cu înghițituri mici.

Care sunt cauzele vărsăturilor la copii

Cauzele vărsăturilor diferă în funcție de vârstă. La nou-născuți și sugari trebuie făcută diferența între vărsături și regurgitare. Mulți copii la aceste vârste elimină în jet laptele, uneori chiar în cantități mari, fără a avea, neapărat, o problemă medicală.

La vârste mai mari, cauzele vărsăturilor pot să fie variate: de la toxiinfecții alimentare până la enterocolite și chiar apendicită acută.

Există o listă lungă de cauze ale vărsăturilor la copii:

• gastrită;
• enterocolită;
• toxiinfecție alimentară;
• indigestie sau supraalimentare;
• intoxicație;
• alergie alimentară;
• infecție respiratorie;
• infecție a tractului urinar;
• intoleranță la lactoză;
• reflux gastro-esofagian;
• rău de mișcare;
• pneumonie;
• ocluzie intestinală;
• meningită;
• apendicită.

Chiar și situațiile stresante pot să îi provoace vărsături copilului.

Care sunt factorii de risc asociați cu vărsăturile la copii

Vărsăturile la copil pot reprezenta un semnal de alarmă, mai ales dacă sunt însoţite şi de febră sau diaree ori constipație.

Un copil care prezintă vărsături ce durează mai mult de 12 ore trebuie monitorizat atent pentru a observa dacă există și stări de slăbiciune, somnolenţă, amețeală, balonare sau semne de deshidratare (urină închisă la culoare, în cantitate mică, plânge cu lacrimi puține, buzele uscate).

Care sunt simptomele asociate

Vărsăturile sunt un semnal de alarmă dacă sunt abundente și se întind pe un interval de timp mai lung (12-24 de ore).

În orice situație în care copilul prezintă aceste manifestări, este indicat ca părintele să consulte medicul pediatru. Este important să se apeleze la ajutor medical de urgență atunci când:

• copilul are mai puțin de două luni și varsă abundent, în mod repetat;
• pe lângă vărsături, copilul are și febră;
• sunt semne evidente de deshidratare;
• conținutul vărsăturilor este galben-verzui (semn al afecțiunilor biliare) ori maroniu (vărsături cu sânge);
• vărsăturile apar după fiecare masă;
• copilul este letargic sau arată că are dureri abdominale.

Care sunt metodele de diagnosticare

Medicul gastroenterolog pediatru este cel care poate indica dacă vărsăturile sunt o problemă serioasă de sănătate. Părintele nu trebuie să intre în panică, dar nu trebuie să ignore niciun semn pe care copilul îl dă în acest interval de timp și trebuie să apeleze la ajutor medical specializat atunci când vărsăturile sunt însoțite și de alte simptome.

Medicul specialist pune diagnosticul pe baza semnelor și simptomelor şi, în multe situații, poate recomanda realizarea unor teste de laborator, precum testele de sânge și urină, absolut necesare în situaţiile în care cel mic prezintă o infecție și trebuie detectat agentul patogen pentru a se stabili cea mai potrivită schemă de tratament.

Care sunt opțiunile de tratament

Dacă vărsăturile nu sunt însoțite de febră și/sau diaree, părintele trebuie să aibă grijă, în primul rând, ca cel mic să fie hidratat constant. Recomandat este să fie folosite săruri de rehidratare orală, ceai neîndulcit și apă necarbogazoasă. Laptele nu este recomandat în astfel de situații (excepţie sugarul alăptat). De asemenea, copilul care prezintă vărsături nu trebuie alimentat împotriva voinței sale.

În cazul în care s-a instalat deshidratarea severă, copilul ar putea avea nevoie de rehidratare intravenoasă, administrată numai sub supraveghere medicală.

Tratamentul pentru a stopa vărsăturile este stabilit de medicul specialist după ce a aflat cauza care provoacă aceste manifestări.

Ce complicații pot apărea

Cea mai des întâlnită complicație la copiii cu vărsături este deshidratarea. De la debutul lor, părintele trebuie să aibă grijă ca cel mic să consume constant lichide cu înghiţituri mici. Dacă simptomele deshidratării se agravează, este absolut necesar tratamentul medical. În acest sens, părinții trebuie să se prezinte de urgență la spital cu copilul.

În cazul în care vărsăturile sunt abundente și dese, copilul nu va putea înghiți lichide pe perioade lungi, câteva ore, caz în care se poate instala deshidratarea severă ce duce la complicații importante.

Dacă vărsăturile copilului conțin urme de sânge (lichidul este maroniu sau roşu aprins), este semn că acestea au apărut ca urmare a unei probleme de sănătate și este recomandată prezentarea de urgenţă la camera de gardă.

Cum pot fi prevenite vărsăturile la copii

Alimentația este extrem de importantă pentru copii. Cei care au trecut deja la o alimentație solidă (diversificată) trebuie să consume doar alimente proaspete, cât mai puțin procesate, la intervale scurte de timp după ce au fost preparate.

Monitorizarea unui copil cu vărsături este importantă pentru a observa semnele și simptomele care le însoțesc.

Bibliografie

1. NHS Choices. Diarrhoea and Vomiting. 2023, www.nhs.uk
2. “Evidence Based Guideline for the Management of Diarrhoea with or without Vomiting in Children.” Australian Family Physician, 2019, https://search.informit.org
3. Children’s Health Team. “Why Your Child Vomits — and When to See a Doctor.” Cleveland Clinic, Cleveland Clinic, 21 Aug. 2018, https://health.clevelandclinic.org