Electrocardiograma (EKG sau ECG): Când este recomandată?

Ce înseamnă electrocardiograma (EKG-ul)

Bolile de inimă reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate, atât la noi în țară, cât și la nivel mondial. Diagnosticarea acestora într-o fază incipientă este foarte importantă. Din fericire, există mai multe tipuri de investigații și analize pentru monitorizarea sănătății inimii. Una dintre ele este electrocardiograma, numită și ECG sau EKG.

Electrocardiograma este o investigație recomandată pentru a monitoriza inima. Fiecare bătaie se produce ca urmare a unui impuls electric generat de celule specializate de la nivelul inimii.

Electrocardiograma înregistrează aceste semnale electrice pe măsură ce ele traversează inima.

Termenul de „electrocardiografie – elektrokardiographie” a fost folosit pentru prima dată în 1893 de dr. Willem Einthoven. În 1901, acesta a dezvoltat un dispozitiv EKG pe trei canale pe bază de galvanometru. Pentru invenția sa, în 1924 a primit premiul Nobel.

Electrocardiograma reprezintă o metodă de diagnosticare și de prevenire a bolilor cardiovasculare, dar are funcție și în monitorizarea evoluției unei boli cardiace.

Ce informații oferă un EKG

EKG-ul este o explorare simplă, de rutină, esențială, care nu necesită nici o pregătire prealabilă și care orientează către anumite afecțiuni ce impun tratament imediat.

O electrocardiogramă poate să arate:

• dovezi ale măririi de volum a inimii;
• semne ale unui flux sanguin insuficient la nivelul inimii (boala coronariană);
• semne ale unor leziuni noi sau vechi ale inimii (infarct de miocard);
• probleme ale ritmului cardiac (aritmii);
• modificări ale activității electrice determinate de un dezechilibru electrolitic;
• semne de inflamație a sacului ce înconjoară inima (pericardită).

Tipuri de EKG

În practica medicală există trei tipuri de electrocardiograme: de repaus, de efort și Holter.

EKG de repaus

Acest tip de electrocardiogramă este folosit pentru a înregistra activitatea electrică a inimii. EGK-ul de repaus arată cum circulă curenții electrici prin mușchi și oferă medicului informații despre modul în care se contractă inima, ritmicitatea, frecvența și normalitatea bătăilor inimii. Acest tip de examen medical se face cu pacientul culcat pe spate.

EKG de efort

Presupune înregistrarea activității inimii în timpul unui efort standardizat, adică pe o bandă de alergare asemănătoare celei dintr-o sală de fitness sau pe o bicicletă specială numită cicloergometru. Acest tip de investigație îi arată medicului dacă există semne ale ischemiei cardiace. În funcție de rezultat, cardiologul poate indica tratamentul potrivit.

EKG Holter

EKG Holter este o investigație medicală care presupune ca pacientul să poarte timp de 24 de ore un mic dispozitiv portabil conectat la inimă. Acesta monitorizează activitatea electrică a mușchiului pe parcursul a 24 de ore, deci și în momente de repaus, somn ori activitate intensă. EKG Holter presupune o monitorizare ce oferă medicului informații prețioase despre eventuale tulburări de ritm, precum aritmii cardiace, și ajută la o mai bună diagnosticare a problemelor inimii.

Când se recomandă EKG-ul

Verificarea periodică a ritmului cardiac este importantă pentru a exclude orice boală a mușchiului inimii sau o afecţiune de natură electrică. Aceasta poate progresa și afecta radical calitatea vieții pacientului. Printre afecțiunile ce pot fi detectate cu ajutorul electrocardiogramei se numără:

• aritmiile (tulburări de ritm cardiac ce apar atunci când acele impulsuri electrice nu mai funcționează așa cum ar trebui);
• boala coronariană (cauzată de acumularea unor depozite de grăsimi, numite plăci de aterom, pe pereții arterelor coronare, acele vase de sânge care alimentează mușchiul inimii);
• atacul de cord (are loc când fluxul de sânge către inimă este blocat brusc);
• cardiomiopatia (o afecțiune a mușchiului cardiac ce împiedică inima să pompeze eficient sânge către organe).

În cazul în care apar următoarele semne și simptome, se recomandă efectuarea electrocardiogramei:

• dureri în piept;
• amețeală;
• confuzie;
• palpitații;
• dificultăți de respirație;
• oboseală accentuată;
• scăderea toleranței la efort.

De asemenea, ECG-ul se recomandă și înaintea unei intervenții chirurgicale, ca metodă de screening dacă există un istoric familial de boli de inimă sau atunci când pacientul are un implant de stimulare cardiacă (pacemaker).

Ce factori pot influența rezultatul

De regulă, pentru o electrocardiogramă, pacientul nu trebuie să facă nicio pregătire prealabilă. Trebuie totuși să țină cont de câteva reguli simple. Nu trebuie să aibă o masă prea consistentă înainte de controlul la inimă şi nici să consume băuturi pe bază de cofeină.

De asemenea, rezultatul mai poate fi influențat și de:

• boli ale valvelor inimii;
• ventriculul stâng mărit;
• alți factori externi (cum ar fi obezitatea sau sarcina).

Întrebări frecvente

Cum te pregătești pentru EKG?

Nu este nevoie de o pregătire specială. Totuși, pentru ca investigația să fie concludentă, este bine să se evite consumul de substanțe care influențează ritmul cardiac precum: cofeina, băuturile energizante, antidepresivele etc.

Cum se efectuează EKG-ul?

Tehnica de realizare a unei electrocardiograme presupune montarea pe mâinile, picioarele și pieptul pacientului a 12 electrozi mici, conectați la aparatul de EKG, care înregistrează în timp real impulsurile electrice generate de bătăile inimii. Acestea sunt afișate apoi pe o hârtie specială sau direct într-un calculator.

În cazul pacienților cu pilozitate corporală bogată, va fi nevoie de îndepărtarea părului, pentru ca desprinderea electrozilor să nu provoace disconfort.

Ce înseamnă EKG normal și EKG la limită?

Rezultatul electrocardiogramei poate fi interpretat doar de medicul specialist. Un rezultat ECG anormal poate indica mai multe probleme, inclusiv:

• tahicardie (o accelerare a frecvenței bătăilor inimii);
• bradicardie (o frecvență cardiacă mai lentă decât cea normală);
• infarct (un EKG anormal poate arăta fie că suferi un infarct, fie că ai avut unul în trecut);
• defecte sau anomalii ale structurii inimii (un EKG anormal poate indica faptul că o secțiune a inimii este mai mare sau că pereții acesteia s-au îngroșat).

Atenție! Doar pentru că rezultatul EKG-ului este normal, nu înseamnă că nu poate exista o problemă de sănătate. Dacă simptomele tind să apară și să dispară în anumite condiții, pot fi necesare mai multe investigații de diferite tipuri, pentru a se stabili un diagnostic și planul de tratament potrivit.

Cât durează o electrocardiogramă?

De regulă, efectuarea unei electrocardiograme poate dura între 5 și 10 minute.