Boli care provoacă somnolență: La ce să fii atent dacă îți este somn adesea

Este normal ca oamenii să experimenteze o stare de somnolență din când în când, în special după o zi grea. Cu toate acestea, somnolența excesivă poate fi deranjantă și poate îngreuna desfășurarea activităților zilnice normale ale unei persoane. Unele dintre cele mai frecvente cauze ale somnolenței excesive sunt un somn de calitate slabă sau insuficient. În unele cazuri, somnolența continuă poate fi cauzată de o tulburare de somn sau de o altă boală.

Ce înseamnă starea de somnolență

Somnolența excesivă nu este o tulburare în sine, ci un simptom al unui somn insuficient sau al unei afecțiuni de bază. Persoanele care se confruntă cu somnolență excesivă pot simți și: oboseală, incapacitatea de a se concentra, stare de amețeală.

Starea se somnolență vine, de obicei, la pachet cu:

• dificultăți de trezire sau de ridicare din pat dimineața
• senzație de lene și lipsă de motivație pe parcursul zilei
• somnul frecvent pe parcursul zilei
• ațipirea în momente nepotrivite, cum ar fi în timp ce conduceți sau în timpul meselor
• lipsa de atenție
• pierderea poftei de mâncare
• dificultăți în a-și aminti evenimentele din timpul zilei
• dificultăți de concentrare
• iritare
• performanțe slabe la locul de muncă sau în activitățile școlare

Boli care provoacă somnolență

Există mai multe boli care pot avea ca simptome somnolența. Acestea pot fi:

• Tiroida hipoactivă

Hipotiroidismul este cel mai frecvent tip de afecțiune tiroidiană. Aceasta înseamnă că glanda tiroidă nu este suficient de activă. Sarcina sa este de a produce hormoni tiroidieni. Dacă glanda este hipoactivă, este posibil ca aceasta să nu producă suficient hormon tiroidian. Simptomele includ oboseală, somnolență excesivă, fața umflată, pleoape căzute sau creștere în greutate. Analizele de sânge pot ajuta la diagnosticarea acestei afecțiuni.

• Insuficiența suprarenală

Insuficiența suprarenală apare atunci când glandele suprarenale nu produc suficient hormon cortizol. Simptomele ușoare pot fi observate doar atunci când o persoană este supusă unui stres fizic. Alte simptome pot include slăbiciune, oboseală, somnolență și pierdere în greutate. Testele care pot diagnostica insuficiența suprarenală sunt teste de sânge și de urină și teste imagistice.

• Sindromul oboselii cronice

Sindromul oboselii cronice se caracterizează prin oboseală profundă, indiferent de cât de mult o persoană se odihnește. Simptomele se pot înrăutăți dacă există activitatea fizică sau afecțiuni mintale. Sindromul oboselii cronice poate să apară brusc și să dureze ani de zile și afectează mai mult femeile decât bărbații. În prezent, nu există niciun tratament pentru sindromul de oboseală cronică. A face față oboselii severe poate fi o adevărată provocare. Este important ca o persoană să primească ajutor constant de la medicul său.

• Anemia

Anemia înseamnă un număr scăzut de globule roșii din sânge. Hemoglobina este principala proteină din celulele roșii din sânge și ea transportă oxigenul și îl distribuie în tot corpul. În cazul în care o persoană are anemie, nivelul hemoglobinei va fi și el scăzut, ceea ce înseamnă că țesuturile sau organele nu primesc suficient oxigen. Simptomele anemiei – cum ar fi oboseala, somnolența excesivă sau respirația îngreunată – apar pentru că organele nu primesc ceea ce au nevoie pentru a funcționa așa cum ar trebui.

• Diabetul

Diabet zaharat, este o afecțiune care afectează producția sau calitatea insulinei, un hormon care determină introducerea glucozei din sânge în celule. Unul dintre simptomele frecvente ale diabetului este oboseala. Nivelul ridicat al glicemiei afectează capacitatea organismului de a utiliza glucoza pentru nevoile energetice. Deshidratarea din cauza urinării crescute poate face, de asemenea, ca o persoană să se simtă constant obosită și să aibă nevoie să doarmă mult mai mult decât este normal.

• Depresie clinică

Sentimentele de tristețe, anxietate și deznădejde care persistă sunt simptome ale depresiei. Depresia este puternic legată de problemele de somn și de somnolență. Nu este întotdeauna ușor de spus dacă depresia cauzează probleme de somn sau problemele de somn contribuie la depresie. În unele cazuri, ambele pot fi cazul. Depresia poate contribui la probleme de somn, inclusiv somnolență excesivă în timpul zilei, precum și somnul în exces sau somnul care nu este odihnitor.

• Endocardita

Endocardita este o inflamație a peretelui interior și valvelor inimii, care pune în pericol viața. Endocardita este cauzată, de obicei, de o infecție. Fără un tratament rapid, endocardita poate deteriora sau distruge valvele inimii. Tratamentele pentru endocardită includ medicamente și intervenții chirurgicale. Simptomele endocarditei pot varia de la o persoană la alta și se poate dezvolta lent sau brusc. Printre cele mai comune simptome endocarditei sunt dureri la nivelul articulațiilor și mușchilor, dureri în piept în timpul respirației, oboseală, somnolență excesivă.

• Apneea de somn

Apneea de somn devine o cauză tot mai frecventă de somnolență la copii și adulți. Apneea în somn apare atunci când respirația se prăbușește timp de cel puțin 10 secunde în timpul somnului – și o face de sute de ori în fiecare noapte. Sforăitul și gâfâitul pentru aer pe măsură ce căile respiratorii se redeschid apar frecvent în cazul apneei în somn. Deoarece respirația este întreruptă, la fel și somnul, ceea ce duce la somnolență în timpul școlii, muncii sau altor activități.

• Narcolepsie

Narcolepsia este o afecțiune neurologică care face ca o persoană să adoarmă brusc și în momente nepotrivite. Persoanele cu narcolepsie se confruntă, de obicei, cu o somnolență extremă și persistentă pe tot parcursul zilei.

• Sindromul picioarelor neliniștite

Sindromul picioarelor neliniștite se referă la o nevoie incontrolabilă de a mișca picioarele atunci când acestea sunt în repaus. Dacă acest lucru apare în timpul somnului, poate face ca picioarele unei persoane să aibă spasme sau să tresară în mod repetat pe parcursul nopții. Deși este posibil ca acest lucru să nu fie suficient pentru a trezi persoana, o poate împiedica să atingă etapele de somn profund și odihnitor. Ca urmare, persoana se poate simți leneșă și obosită a doua zi.

Recomandări utile pentru somnolență

Tratamentul specific pentru somnolența excesivă depinde în întregime de cauză. Doar un medic poate stabili cauza și tratamentul specific. Însă, pentru un somn mai odihnitor, unele modificări generale ale stilului de viață pot ajuta oamenii. Remedii pentru stări de somnolență ar putea fi:

• consumul unei diete sănătoase și echilibrate
• limitarea consumului de cofeină și alcool
• efectuarea de exerciții fizice în mod regulat (de preferat dimineața, nu seara)
• crearea unui mediu de somn relaxant
• efectuarea unei băi calde înainte de culcare
• păstrarea unui program de somn constant

Bibliografie:

1. Johnson, Jon. “What Causes Excessive Sleepiness?” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 26 Oct. 2019, www.medicalnewstoday.com
2. “Hypothyroidism.” Hopkinsmedicine.org, 2023, www.hopkinsmedicine.org
3. “Adrenal Insufficiency (Addison’s Disease).” Hopkinsmedicine.org, 20 July 2020, www.hopkinsmedicine.org
4. Stuart, Annie. “Causes of Excessive Sleepiness: Sleep Apnea, Narcolepsy, RLS.” WebMD, WebMD, 20 Jan. 2010, www.webmd.com
5. “Diabetes Symptoms: When Diabetes Symptoms Are a Concern.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org
6. https://www.facebook.com/WebMD. “Anemia.” WebMD, WebMD, 12 May 2002, www.webmd.com
7. “Chronic Fatigue Syndrome.” Hopkinsmedicine.org, 2 July 2020, www.hopkinsmedicine.org
8. “Endocarditis – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org