Șocul anafilactic: simptome, cauze, tratament

Șocul anafilactic sau anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Aceasta poate apărea la câteva secunde sau minute după expunerea la o substanță alergică. Alergenul poate fi un aliment, unele medicamente sau înțepăturile unor insecte. Este foarte important să recunoști primele semne ale reacției anafilactice și să intervii prompt, pentru a-ți salva viața.

De asemenea, este foarte recomandat, ca după remiterea episodului, să te prezinți la un medic alergolog, pentru investigații și recomandări de specialitate.

Cum se poate manifesta reacția anafilactică?

Reacțiile alergice pot apărea la câteva minute, chiar o jumătate de oră sau mai mult, după timpul de expunere (în cazuri rare, după 24 de ore).

Semnele și simptomele pot include reacții cutanate, cardiovasculare, respiratorii, sau digestive.

Reacțiile cutanate apar aproape în toate cazurile și sunt reprezentate de:

• urticarie
• angioedem
• eritem generalizat
• prurit palmo-plantar.

Reacțiile cardiovasculare se referă la:

• hipotensiune
• amețeli
• sincopă
• aritmii
• șoc hipovolemic.

Manifestări respiratorii sunt:

• wheezingul
• dispneea
• rinita
• asfixia prin edem laringian.

Aparatul digestiv poate fi afectat de:

• greață
• vărsaturi
• diaree
• crampe abdominale.

Reacțiile respiratorii sunt motivul a 2/3 din decese, iar cele cardiovasculare 1/3.

Afecțiunile respiratorii preexistente cresc riscul de deces, în cazul producerii anafilaxiei, dar și tratamentul cu unele medicamente care împiedică răspunsul optim la tratamentul anafilaxiei.

Care sunt cauzele șocului anafilactic?

Sistemul imunitar reacționează împotriva unor substanțe străine. Acest lucru este benefic în cazul unor substanțe precum bacteriile sau virusurile. Însă, în situația unor persoane, sistemul imunitar reacționează exagerat în fața anumitor substanțe care, în mod normal, nu ar trebui să provoace o reacție alergică.

Persoanele care au dezvoltat în trecut o reacție anafilactică ușoară, pe viitor, există riscul dezvoltării unei reacții anafilactice severe, după expunerea la substanțe care au declanșat reacția.

Declanșatorii reacției anafilactice

Aceștia pot include

• Alimente – arahide, pește, fructe de mare, ouă, lapte, fructe de pădure, nuci, soia, produse din grâu, aditivi alimentari, condimente
• La unele persoane cu rinită alergică pot apărea și reacții alergice la diverse alimente, prin fenomenul de „reactivitate încrucișată” ( alergie incrucisata)
• Medicamente – unele antibiotice, cel mai frecvent, cele din clasa penicilinei, antiinflamatoriile nesteroidine, cum ar fi aspirina, ibuprofenul
• Diclofenacul, precum și multe alte clase de medicamente
• Înțepăturile de albină, viespe, furnică de foc
• Anestezia generală și/sau locală (lidocaina sau procaina)
• Substanțele de contrast – acestea sunt folosite în cazul unor investigații medicale pentru a permite observarea mai ușoară a unor zone ale corpului
• Latexul – un tip de cauciuc prezent în unele mănuși, prezervative, baloane, unele mingi, anumite bandaje
• Transfuziile sanguine
• În contextual efectuării anumitor exerciții fizice, ori după consumul unor alimente
• Idiopatic ( cauza necunoscută)

Șocul anafilactic poate apărea la toate vârstele, este mai frecvent indus de alimente la copii și de medicamente la adulți.

Cum se pune diagnosticul de reacție anafilactică?

În principal, pe baza semnelor clinice, dar există și diagnostic de laborator: măsurarea triptazei serice totale, a elecției în primele 30 de minute de la debutul reactiv până la 5 ore de la apariție, dozarea histaminei plasmatice, a urinării și ulterior efectuarea unor investigații de specialitate, recomandate de medicul alergolog, în vederea stabilirii cauzei.

Tratamentul șocului anafilactic

Tratamentul de prima intenție, în fazele acute, este conform simptomelor. Ulterior, în momentul în care se cunoaște alergenul, se poate vorbi despre profilaxie.

Tratamentul profilactic este cel de prevenire a reexpunerii, motiv pentru care pacientul trebuie testat, pentru a cunoaște eventualul alergen și a i se explica măsurile de profilaxie ale expunerii.

Tratamentul fazei acute

Măsura generală este cea de îndepărtare a factorului declanșator.

Adrenalina este salvatoare în reacția anafilactică și trebuie administrată prompt (IM-intrasmucular sau SC-subcutanat, 0,3-0,5 ml), injecția putând fi repetată la 10-30 de minute.

De aceea, ar trebui să ai la tine adrenalină autoinjectabilă, (EpiPen, prescris de către medicul alergolog), în cazul în care ai o reacție alergică foarte gravă, trebuie să uni la 112, unde ți se va oferi oxigen, care o să te ajute să respiri.

Antihistaminicele de tip H1 si H2 trebuie administrate la un interval orar de 6 ore, până la remiterea simptomelor.

Corticosteroizii nu au un rol dovedit în remiterea fazei acute, dar previn faza tardivă a reacției alergice.

Pacienților care prezintă bronhospasm le vor fi administrate fluide intravenoase, pentru menținerea tensiunii arteriale, ori bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune.

Este necesară menținerea sub supraveghere medicală, până la 72 de ore, pentru a evita faza tardivă a reacției alergice, precum și continuarea tratamentului cu antialergice și la domiciliu, până la consultul alergologic, în vederea stabilirii cauzei, a măsurilor de profilaxie și a planului de tratament.

Informații importante

Reacția anafilactică poate conduce la deces, dacă nu se intervine în timp util.

Chiar dacă reacția ta inițială este una ușoară, pe viitor ar putea fi mult mai severă. De aceea, este important să ai asupra ta adrenalina autoinjectabilă, dacă ai un risc mare de șoc, iar în cazul în care ai o reacție alergică foarte gravă, ar trebui să suni la 112.

Cea mai bună modalitate prin care poți înțelege anafilaxia și factorii care pot declanșa această reacție alergică severă este să mergi la un medicul alergolog, care te va ajuta să îți ții sub control alergia și te va instrui cum să procedezi în cazul unei reacții anafilactice.

Articole similare

•  09 NOIEMBRIE 2023Hrișca: beneficii, proprietăți, contraindicații
•  09 NOIEMBRIE 2023Ulei de șofrănel: beneficii, proprietăți, contraindicații
•  09 NOIEMBRIE 2023Usturoi: beneficii, proprietăți, contraindicații
•  26 OCTOMBRIE 2023Ceai de măceșe – Proprietăți, beneficii, contraindicații
•  26 OCTOMBRIE 2023Ceai de ghimbir: Proprietăți, beneficii, contraindicații
•  26 OCTOMBRIE 2023Ceai de busuioc – Proprietăți, beneficii, contraindicații
•  26 OCTOMBRIE 2023Ceai de anghinare – Proprietăți, beneficii, contraindicații
•  29 AUGUST 2023Endoscopia digestivă superioară la copii: ce trebuie să știi
•  11 AUGUST 2023Stresul de călătorie
•  11 AUGUST 2023Labirintul hormonilor tiroidieni