Trombocitopenie la copii: cauze, simptome, tratament

Informaţii generale despre trombocitopenia la copii
Trombocitopenia este o condiție medicală caracterizată prin scăderea numărului de trombocite în sânge. Trombocitele sunt esențiale pentru procesul de coagulare a sângelui și previn sângerările excesive. O scădere a numărului de trombocite poate afecta capacitatea organismului de a controla sângerările.

Valorile normale ale trombocitelor la copii pot varia în funcție de vârstă și laborator, iar acestea pot fi influențate de diverşi factori. În general, valorile de referință pentru trombocite la copii se situează într-un interval normal, care poate varia între 150.000 și 450.000 de trombocite per microlitru de sânge.

În cazul nou-născuţilor, este normal ca numărul de trombocite să fie, uneori, uşor scăzut în primele zile sau săptămâni după naștere. Aceasta este o tranziție normală și, în general, nivelurile revin la normal pe măsură ce copilul se adaptează la viața extrauterină.

Care sunt cauzele apariţiei trombocitopeniei la copii
Trombocitopenia la copii poate avea diverse cauze:

producția scăzută de trombocite – afecţiuni genetice (sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom TAR), dobândite (anemie aplastică, sindrom mielodisplazic, osteopetroza, neoplazii, deficit de fier, de vitamina B12, de acid folic, anorexie nervoasă);
distrugerea trombocitelor – sistemul imunitar poate ataca și distruge trombocitele, cauzând trombocitopenie; acest fenomen poate fi declanșat de boli autoimune sau infecții;
pierderea masivă a trombocitelor – situații în care sângerarea este prezentă în mod constant sau extinsă pot duce la pierderea crescută a trombocitelor;
boli congenitale – anumite condiții genetice pot predispune copiii la trombocitopenie; de exemplu, trombocitopenia congenitală amegakariocitică este o boală rară care afectează producția de trombocite;
purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), frecventă la copii;
infecții – unele infecții virale sau bacteriene pot afecta producția sau distrugerea trombocitelor, contribuind la instalarea trombocitopeniei;
trombocitopenia posttransfuzii, posttransplant, după intervenţii chirurgicale majore;
trombocitopenia din afecţiuni microangiopatice – sindrom hemolitic-uremic, eclampsia, sindrom HELLP, purpura trombotică trombocitopenică.
Care sunt factorii de risc asociaţi cu trombocitopenia la copii
Factorii de risc asociați cu trombocitopenia la copii pot varia și pot include:

infecțiile – copiii expuși frecvent la infecții virale sau bacteriene pot avea un risc mai mare de a dezvolta trombocitopenie, deoarece aceste infecții pot afecta producția sau distrugerea trombocitelor;
expunerea la substanțe toxice – contactul cu substanțe toxice sau expunerea la anumite substanțe chimice poate contribui la dezvoltarea trombocitopeniei, afectând măduva osoasă sau determinând distrugerea trombocitelor;
boli autoimune – prezența altor boli autoimune (LES, sindrom Evans, sindrom antifosfolipidic), în care sistemul imunitar atacă propriile celule ale corpului, poate crește riscul de trombocitopenie;
boli genetice – anumite afecțiuni genetice pot predispune copiii la trombocitopenie congenitală sau alte tulburări de sângerare;
istoric familial – dacă există antecedente de trombocitopenie sau alte probleme de sângerare în familia copilului, acesta poate avea un risc crescut de a dezvolta această condiție;
administrarea unor medicamente – anumite medicamente pot contribui la scăderea numărului de trombocite, fie prin afectarea măduvei osoase, fie prin alte mecanisme;
boli hematologice – leucemia sau sindromul mielodisplazic pot afecta producția de trombocite și pot crește riscul de trombocitopenie.
Care sunt simptomele trombocitopeniei la copii
Simptomele trombocitopeniei la copii pot varia în funcție de severitatea condiției și de cauza subiacentă a scăderii numărului de trombocite. Iată câteva dintre simptomele comune ale trombocitopeniei la copii:

mici pete roșii sau violete pe piele, numite peteşii, pot apărea ca rezultat al sângerărilor mici sub piele; acestea pot fi mai vizibile pe față, brațe și picioare;
purpura – apariția unor pete mai mari, cunoscute sub numele de purpură, care sunt, de obicei, mai întunecate decât peteşiile; purpura poate apărea pe orice parte a corpului și este un semn de sângerare sub piele;
sângerări gingivale – copiii cu trombocitopenie pot experimenta sângerări ușoare la nivelul gingiilor, mai ales în timpul periajului dentar sau a altor activități care pot afecta gingiile;
sângerări nazale frecvente – copiii pot prezenta episoade frecvente de sângerare nazală;
sângerare în urină sau scaun – în cazuri severe, trombocitopenia poate duce la sângerare în urină sau scaun;
vânătăi ușoare sau inexplicabile – copiii pot dezvolta usor vânătăi, chiar și după leziuni minore, din cauza scăderii numărului de trombocite.
Cum se stabileşte diagnosticul
Diagnosticul de trombocitopenie la copii implică, de obicei, o evaluare amănunțită a istoricului medical, un examen fizic și o serie de teste de laborator. Iată pașii obișnuiți în stabilirea diagnosticului de trombocitopenie:

anamneză și examen fizic – medicul va discuta cu părinții si cu copilul despre simptome, istoricul medical familial și orice expunere la factori de risc; examenul fizic poate dezvălui semne precum peteșii, purpură, vânătăi ușoare sau sângerări gingivale;
analize de sânge – hemoleucograma completă oferă informații despre numărul total de trombocite și poate evidenția o scădere a acestora;
frotiul de sânge – poate fi efectuat pentru a examina morfologia trombocitelor și pentru a identifica eventuale anomalii;
teste de coagulare – pentru a evalua starea generală a sistemului de coagulare;
teste imunologice – pentru a identifica prezența anticorpilor sau a altor componente care pot afecta trombocitele;
biopsia de măduvă osoasă – în unele cazuri, se poate efectua o biopsie de măduvă osoasă, pentru a evalua producția de trombocite și pentru a exclude afecțiuni care afectează măduva osoasă;
imagistică medicală – tomografia computerizată (CT) şi rezonanța magnetică (RMN) pot fi utilizate pentru a examina măduva osoasă și pentru a exclude alte probleme;
evaluare clinică de specialitate – copilul va fi consultat si de un hematolog, pentru evaluare și stabilirea conduitei terapeutice.
Care sunt opţiunile de tratament
Tratamentul trombocitopeniei la copii depinde de cauza care a determinat scăderea numărului de trombocite și de gravitatea afecțiunii. Iată câteva opțiuni de tratament care pot fi luate în considerare:

observație și monitorizare – în cazurile ușoare, în care copilul nu prezintă simptome semnificative și numărul de trombocite este doar ușor scăzut, medicul poate decide să monitorizeze starea fără intervenție imediată;
corticosteroizi – medicamentele corticosteroide pot fi prescrise pentru a reduce activitatea sistemului imunitar și a preveni distrugerea excesivă a trombocitelor în cazul trombocitopeniei autoimune;
imunoglobuline – administrarea de imunoglobuline poate fi recomandată pentru a creşte nivelurile de trombocite la copii și pentru a controla răspunsul imunitar în cazul trombocitopeniei autoimune;
medicamente imunosupresoare – în anumite cazuri, medicamentele imunosupresoare pot fi utilizate pentru a controla reacțiile imune și pentru a preveni distrugerea excesivă a trombocitelor;
transfuzie de trombocite – în situații de urgență sau în cazurile severe de sângerare, se poate recurge la transfuzia de trombocite, pentru a crește rapid numărul acestora;
tratamentul cauzei subiacente – dacă trombocitopenia este cauzată de o altă condiție medicală, cum ar fi o infecție sau o boală hematologică, tratamentul acelei cauze poate contribui la îmbunătățirea nivelurilor de trombocite.
Care sunt complicațiile asociate cu trombocitopenia la copii
Trombocitopenia la copii poate prezenta diverse complicații, în funcție de severitatea afecțiunii și de cauza subiacentă a scăderii numărului de trombocite. Iată câteva complicații potențiale asociate cu trombocitopenia la copii:

hemoragii masive – unul dintre principalele riscuri este reprezentat de sângerările excesive sau de incapacitatea organismului de a opri sângerarea în mod eficient în urma unei leziuni sau intervenții chirurgicale;
hemoragii la nivelul organelor interne – în cazurile severe, trombocitopenia poate contribui la sângerări la nivelul organelor interne, cum ar fi stomacul, intestinele sau creierul;
hemoragii la nivelul creierului – hemoragiile cerebrale pot reprezenta o complicație gravă și pot apărea în cazurile severe de trombocitopenie;
anemie hemolitică autoimună – în unele cazuri, trombocitopenia poate fi asociată cu alte tipuri de anemii hemolitice autoimune, ceea ce poate agrava complicațiile;
complicații în timpul sarcinii – dacă trombocitopenia apare în timpul sarcinii, poate exista un risc crescut de complicații pentru mamă și copil;
impactul asupra calității vieții – copiii cu trombocitopenie pot experimenta restricții în activitățile lor zilnice din cauza riscului de sângerare, ceea ce poate afecta calitatea vieții;
necesitatea tratamentului pe termen lung – în anumite cazuri, tratamentul pe termen lung poate fi necesar, ceea ce poate implica administrarea regulată de medicamente sau alte intervenții, cu impact asupra calității vieții copilului.
Ce se poate face pentru a preveni trombocitopenia la copii
Prevenirea trombocitopeniei la copii poate fi dificilă, deoarece cauzele pot fi variate și, uneori, nu pot fi controlate. Cu toate acestea, există câțiva pași generali și măsuri de precauție care pot contribui la reducerea riscului de trombocitopenie:

evitarea expunerii la infecții – infecțiile pot contribui la trombocitopenie; promovarea unei igiene adecvate și evitarea expunerii la persoane bolnave pot ajuta la prevenirea unor infecții care pot afecta numărul de trombocite;
protejarea împotriva rănilor și loviturilor – copiii ar trebui să evite activitățile care pot crește riscul de leziuni sau loviri; utilizarea echipamentului de protecție în timpul sporturilor și joaca în siguranță poate contribui la prevenirea leziunilor;
monitorizarea medicamentelor – părinții ar trebui să fie conștienți de medicamentele administrate copiilor și să informeze întotdeauna medicii despre orice medicament sau supliment administrat; unele medicamente pot influența valorile trombocitelor la copii;
vaccinarea corectă – asigurarea că cei mici sunt vaccinați în conformitate cu programul recomandat poate contribui la prevenirea unor infecții care pot afecta numărul de trombocite;
controlul asupra bolilor autoimune – în cazul în care există istoric familial de boli autoimune, este important să se discute cu medicul și să se monitorizeze orice simptome care ar putea indica prezența acestor condiții;
educație și conștientizare – familiile și cadrele didactice ar trebui să fie conștiente de semnele și simptomele trombocitopeniei și să acționeze prompt în cazul apariției acestora;
vizite regulate la medic – vizitele regulate la medic pentru controale de rutină pot contribui la identificarea timpurie a oricăror probleme de sănătate și la intervenția adecvată.
Alte recomandări utile
În afara acestor măsuri preventive, există și alte recomandări utile în privința trombocitopeniei la copii. Acestea pot contribui la gestionarea afecțiunii și la îmbunătățirea calității vieții copilului:

dieta echilibrată – asigurați-vă că cel mic are o dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele și mineralele, pentru a sprijini sănătatea generală; consultați medicul sau un nutriționist pentru a vă asigura că dieta este adecvată;
evitarea substanțelor toxice – limitați expunerea copilului la substanțe toxice sau substanțe chimice care ar putea afecta măduva osoasă sau trombocitele;
managementul stresului – stresul poate afecta sistemul imunitar și poate contribui la anumite condiții medicale; încurajați activitățile care ajută la gestionarea stresului, cum ar fi exercițiile fizice și tehnici de relaxare;
participarea la grupuri de suport – pentru familiile cu copii care au trombocitopenie, participarea la grupuri de suport poate oferi resurse și sprijin emoțional;
monitorizare regulată – în cazul în care copilul a fost diagnosticat cu trombocitopenie, monitorizarea regulată a nivelurilor de trombocite și consultările regulate cu medicul sunt esențiale pentru gestionarea corespunzătoare a afecțiunii.
Articole similare
alimente specifice dietei mediteraneene
03 IULIE 2023
Dieta mediteraneană: reguli, beneficii, contraindicații
boabe de mazare
22 IUNIE 2023
Mazăre: beneficii, proprietăți, contraindicații
alimente fara gluten
22 IUNIE 2023
Alimente fără gluten – lista, recomandări, dieta fără gluten
lapte fara lactoza si alternative pe baza de plante
16 IUNIE 2023
Lapte fără lactoza: ce este, conținut caloric, beneficii, contraindicații
florete de broccoli intr-un bol
16 IUNIE 2023
Broccoli: beneficii, proprietăți, contraindicații
alimente bogate in gluten
15 IUNIE 2023
Glutenul: ce este, surse, afecțiuni asociate
frunze de patrunjel
14 IUNIE 2023
Pătrunjel: beneficii, proprietăți, contraindicații
ceai de galbenele
08 IUNIE 2023
Ceai de gălbenele – Proprietăți, beneficii, contraindicații
samburi de migdale si beneficiile lor asupra sanatatii
26 MAI 2023
Migdale: beneficii, proprietăți, contraindicații