Vaccin meningită: tipuri, administrare, beneficii, riscuri

Ce este şi ce conține vaccinul pentru meningită

Boala meningococică este o boală infecţioasă care poate produce complicații severe la sugari și copii, precum meningita şi septicemia. Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a bolii meningococice. În România, vaccinurile pentru meningită nu sunt asigurate gratuit prin programul național de vaccinare, dar poate fi achiziționat din farmacii sau prin intermediul medicului de familie și administrat în cabinetul acestuia. 

Boala meningococică este o infecție contagioasă care apare sporadic în România. Din păcate, ea poate avea o evoluție severă, mai ales în cazul copiilor și adolescenților. Această afecțiune este cauzată de bacteria Neisseria meningitidis, care are 13 serogrupuri, dar cinci dintre ele provoacă majoritatea cazurilor de boală meningococică: A, B, C, W și Y. 

În România, aproximativ 70% dintre cazurile raportate în ultimii ani au fost provocate de serogrupul B al bacteriei, urmate de serogrupul C. Cea mai crescută incidență a bolii meningococice este raportată la grupa de vârstă 0-4 ani, iar următoarea cea mai afectată grupă de vârstă este 15-24 de ani. În multe cazuri, chiar tratată corespunzător, meningita poate pune în pericol viața copiilor, prin evoluția foarte rapidă și complicațiile severe.

Mortalitatea prin boala meningococică este una ridicată, de aproximativ 8%, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, iar 20% dintre supraviețuitori rămân cu sechele severe pe termen lung: patologie neurologică, surditate, durere cronică, amputaţie de membre și alte dizabilități. 

Tipuri de vaccin pentru meningită

În România sunt disponibile două tipuri de vaccinuri împotriva meningitei, însă niciunul nu este, încă, asigurat prin programul național de vaccinare:

  • Vaccinul meningococic conjugat ACWY: asigură imunitate împotriva serotipurilor A, C, W-135 și Y ale bacteriei Neisseria meningitidis. 
  • Vaccinul meningococic grup B: asigură protecția față de serotipul B al Neisseria meningitidis. 

Cum se administrează vaccinul pentru meningită

  • Vaccinul meningococic conjugat ACWY

Imunizarea primară poate fi administrată începând cu vârsta de 6 săptămâni, în două doze, la sugarii cu vârsta cuprinsă între 6 săptămâni și maximum 6 luni, cu respectarea unui interval de două luni între doze. Pentru sugarii peste 6 luni, copii, adolescenți și adulți, se administrează o singură doză. Doza de rapel se administrează la 12 luni pentru sugarii care au primit imunizarea primară la vârsta de 6 săptămâni – 12 luni. Imunizarea se face doar prin injectare intramusculară în partea antero-laterală a coapsei, iar la pacienții peste 1 an este permisă injectarea și la nivelul mușchiului deltoid. Acest vaccin asigură o imunitate de aproximativ 10 ani după imunizare.

  • Vaccinul meningococic grup B

Administrarea poate fi efectuată începând cu vârsta de 2 luni, în două sau trei doze, în funcție de vârsta sugarului sau a copilului la momentul imunizării.

Deși copiii sunt mai vulnerabili în fața bolii meningococice, vaccinul antimeningococic este eficient în egală măsură și adulților. Acesta este recomandat a fi administrat la vârsta adultă în următoarele situații: 

  • sistem imunitar deprimat datorită unor boli precum HIV; 
  • post-splenectomie sau pe durata unor tratamente imunodeprimante; 
  • călătorii în țări sau regiuni endemice, în care infecțiile cu meningococ au o incidență crescută, precum Africa sau Arabia Saudită. 

La adulți, vaccinul meningococic conjugat ACWY se administrează în doză unică, iar vaccinul meningococic B se administrează în două doze, la interval de minimum o lună. 

Cum acţionează vaccinul împotriva meningitei

Vaccinurile împotriva bolii menigococice stimulează producerea de anticorpi capabili să recunoască anumite structuri de pe suprafața Neisseria meningitidis și să le distrugă. Anticorpii anti-capsulari anti-meningococ protejează împotriva bolii meningococice prin activitate bactericidă. 

Beneficiile vaccinului anti meningită

Vaccinul anti-meningococic acționează ca o barieră, protejând sistemul imunitar al persoanei vacccinate. În urma vaccinării, sistemul imunitar al copilului sau adultului produce anticorpi care, ulterior, la contactul cu infecția, vor neutraliza bacteriile Neisseria meningitidis. Beneficiile sunt cu atât mai dorite și necesare cu cât riscul de a dezvolta infecția este mai mare, sistemul imunitar este mai deprimat sau pacientul aparține unei comunități mai defavorizate ori frecventează colectivități (creșe, grădinițe, școli etc). 

Riscurile întârzierii sau a refuzului vaccinării

Întârzierea sau refuzul vaccinării antimeningococice pot avea ca și consecință contractarea infecției cu meningococ, implicit complicațiile pe care aceasta le atrage după sine, frecvent chiar decesul pacientului, din păcate, în ciuda tratamentului medicamentos. Singura modalitate, așadar, de a preveni infecția cu meningococ este vaccinarea. 

Efecte secundare ale administrării vaccinului împotriva meningitei

Ca și în cazul altor vaccinuri, vaccinul antimeningococic poate fi însoțit și de unele efecte secundare, majoritatea dintre ele fiind minore și uşor tolerabile. Acestea pot include: roșeață, durere, sensibilitate la locul injectării, febră moderată, cefalee, somnolență, diaree, vărsături sau dureri articulare. În cazuri rare, reacțiile adverse ale vaccinului meningococic pot fi de natură alergică, însoțite de șoc anafilactic. În aceste cazuri este necesară intervenția medicală de urgență.

Mituri privind vaccinul anti meningită

  • Vaccinurile conţin mercur 

Thimerosal este o substanță anticoagulantă în care se găsește o cantitate foarte mică de mercur. Această substanță previne contaminarea cu microorganisme. În prezent, însă, s-a renunțat la utilizarea acestei substanțe, nu o veți regăsi în lista excipienților sau adsorbanților vaccinului.

  • Vaccinurile cauzează autism

În anul 2004, Institutul de Medicină IOM a făcut public un raport care arăta că nu există legături directe între vaccinuri şi autism. În plus, studiile care au raportat o posibilă legătură între vaccinuri şi dezvoltarea autismului s-au dovedit a fi complet false și rău intenționate. Reprezentanţii institutului au mai declarat că, pentru copii, este mult mai riscant să nu fie vaccinaţi.

  • Vaccinurile pot avea efecte secundare

Printe cele mai frecvente efecte secundare sunt rănile lăsate în urma injecției și febră, care pot fi tratatate cu antitermice. Mai puțin comune sunt reacțiile anafilactice, convulsiile, reacțiile hipotonice, febra ridicată, noduli la locul de injectare care pot apărea în rândul copiilor.

  • Vaccinurile garantează protecţie 100%

Vaccinurile nu oferă 100% garanția că nu vă veți mai îmbolnăvi niciodată. Sunt, însă, de mare ajutor în lupta cu bacteriile și infecțiile. Există, totuşi, şi alți factori care pot duce la îmbolnăvire, chiar dacă toate persoanele cu care intrăm în contact sunt vaccinate.

  • Vaccinurile slăbesc sistemul imunitar

Medicii sunt de părere că fiecare doză de vaccin permite sistemului imunitar să creeze anticorpii necesari care să lupte cu infecțiile.

Acest site foloseste "cookies".Prin continuarea navigarii esti de acord cu utilizarea lor.